Cuprins
- Ce este polița PAD?
- Cât costă PAD și ce sumă acoperă?
- Locuința mea e de tip A sau de tip B?
- Ce acoperă PAD la un cutremur?
- Ce nu acoperă PAD?
- Cine trebuie să încheie PAD?
- De când e valabilă polița?
- Ce se întâmplă cu un bloc încadrat în clasa I de risc seismic?
- PAD sau asigurare facultativă?
- Ce faci după cutremur, dacă locuința e avariată?
- Ce riști dacă nu ai PAD?
- Ce să nu faci
- Unde verifici sau încheii polița?
- Numere și surse utile
- Surse
- Citește și

Cifrele de mai jos vin din forma consolidată a Legii nr. 260/2008, așa cum apare pe Portalul legislativ, cu modificările aduse de Legea nr. 115/2023, și din pagina Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Le-am verificat la 20 noiembrie 2026. Legea permite ca Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să schimbe suma și prima, așa că verifică valorile la PAID înainte să plătești.
Ce este polița PAD?
PAD este contractul de asigurare obligatorie a locuinței împotriva dezastrelor naturale. Legea definește dezastrul natural ca fiind cutremurul de pământ, alunecarea de teren și inundațiile ca fenomene naturale. Sistemul e administrat de PAID.
Cât costă PAD și ce sumă acoperă?
Pentru contractele anuale, articolul 5 din Legea nr. 260/2008 stabilește:
- locuința de tip A: sumă asigurată de 100.000 de lei, primă de 130 de lei pe an;
- locuința de tip B: sumă asigurată de 50.000 de lei, primă de 50 de lei pe an.
Pagina PAID afișează aceleași prime, de 50 sau 130 de lei pe an, în funcție de tipul construcției.
Locuința mea e de tip A sau de tip B?
- Tipul A: construcția cu structura de rezistență din beton armat, metal sau lemn ori cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn sau alte materiale tratate termic ori chimic. Aici intră blocurile din beton armat.
- Tipul B: construcția cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din alte materiale netratate termic ori chimic.
Dacă o locuință are elemente din ambele tipuri, încadrarea se face după ponderea materialelor, cum stabilesc normele ASF.
Ce acoperă PAD la un cutremur?
- Daunele produse locuinței de cutremur, ca efect direct sau indirect al acestuia (articolul 6).
- Despăgubirea acoperă cheltuielile de readucere a locuinței la starea de dinainte, până la suma asigurată obligatoriu (articolul 21).
- La un apartament, prin locuință se înțelege și cota-parte din spațiile și elementele comune ale blocului (articolul 2).
Ce nu acoperă PAD?
- bunurile din interiorul locuinței;
- anexele, dependințele, dotările și utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea locuinței (articolul 3 alineatul 7);
- partea de pagubă produsă sau favorizată de modificări făcute fără autorizație de construire ori cu încălcarea ei, care au afectat structura de rezistență (articolul 11).
Ghidul DSU pentru primele 72 de ore amintește același lucru: PAD nu acoperă bunurile și anexele, iar pentru o acoperire completă există asigurarea facultativă.
Cine trebuie să încheie PAD?
- Proprietarul, persoană fizică sau juridică, pentru fiecare construcție înregistrată fiscal ca locuință și folosită în fapt ca locuință (articolul 3 alineatul 1).
- La bloc, se încheie câte un contract pentru fiecare apartament (articolul 23).
- Dacă ai mai multe locuințe, încheii câte o poliță pentru fiecare, arată PAID.
- Dacă stai cu chirie, obligația e a proprietarului.
- Dacă locuința e în leasing financiar, contractul îl încheie locatorul.
De când e valabilă polița?
- O poliță nouă e valabilă cel puțin 12 luni și începe cel mai devreme la ora 0.00 a celei de-a cincea zile calendaristice de la emitere (articolul 9).
- O poliță reînnoită începe cel mai devreme a doua zi după emitere, dar nu înainte să expire cea veche.
- Dacă vinzi locuința, polița plătită integral rămâne valabilă până la data din contract, iar beneficiar devine noul proprietar. PAID arată că, la o locuință cumpărată deja asigurată, se face o cerere de modificare a asiguratului.
Ce se întâmplă cu un bloc încadrat în clasa I de risc seismic?
Locuințele din clădirile expertizate tehnic și încadrate prin raport de expertiză în clasa I de risc seismic nu se asigură prin PAD până la recepția lucrărilor de consolidare (articolul 3 alineatul 6). Pentru aceste locuințe, legea permite asigurarea facultativă fără PAD în prealabil (articolul 3 alineatul 9). Ce înseamnă clasa I explicăm în ghidul despre clasele de risc seismic.
PAD sau asigurare facultativă?
Nu se exclud. Asigurătorii nu pot încheia o asigurare facultativă pentru o locuință fără PAD încheiat înainte, cu excepțiile din lege (articolul 3 alineatele 9 și 10). La o daună, plata se face întâi după polița PAD, iar suma care trece de suma PAD se plătește din polița facultativă (articolul 19 alineatul 5).
Ce faci după cutremur, dacă locuința e avariată?
- Fotografiază bunurile și părțile stricate și anunță asigurătorul, cum cere ghidul DSU pentru orele 24–72.
- Trimite cererea de despăgubire asigurătorului care a eliberat polița sau la PAID, dacă polița e emisă de PAID direct ori prin intermediari (articolul 18).
- Constatarea și evaluarea pagubelor le face asigurătorul care a eliberat contractul sau PAID, după regulile ASF (articolul 19).
Ce riști dacă nu ai PAD?
- Amendă de la 100 la 500 de lei, aplicată de primar sau de persoanele împuternicite de el (articolul 29).
- Statul își rezervă dreptul să nu dea despăgubiri pentru locuințele avariate de dezastre naturale care nu au PAD (articolul 22).
- Înscrierea sau modificarea înscrierii unei locuințe în cartea funciară cere un contract PAD în vigoare (articolul 10).
Ce să nu faci
- Nu considera că PAD acoperă tot: suma maximă e de 100.000 sau 50.000 de lei, iar bunurile din casă nu intră.
- Nu face modificări care afectează structura de rezistență: ghidul DSU cere să nu le faci, iar Legea nr. 260/2008 nu despăgubește partea de pagubă favorizată de lucrările neautorizate.
Unde verifici sau încheii polița?
Pe site-ul PAID poți încheia polița online, verifica o poliță existentă și căuta numărul unei polițe pierdute. Articolul 7 permite încheierea ei și prin societățile de asigurare sau prin alte canale, inclusiv prin personalul primăriilor care distribuie polițe PAD.
Numere și surse utile
- 112 – numărul unic de urgență. După un cutremur, DSU cere să suni doar în cazurile grave, pentru că liniile vor fi suprasolicitate.
- Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și inspectoratul județean (ISU) – comunicatele oficiale după un cutremur.
- FiiPregatit.ro – platforma DSU de pregătire pentru situații de urgență.
- Aplicația DSU, pentru Android și iPhone – alerte, știri și ghiduri de comportare de la Departamentul pentru Situații de Urgență.
- Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) – datele oficiale despre cutremurele din România.
Surse
- Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată, forma consolidată (Portal legislativ)
- Legea nr. 115/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 (Portal legislativ)
- PAID, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, pagina Asigurarea PAD și întrebările frecvente
- Același ghid, varianta web, pe bucurestiulpregatit.ro
Verificat la 20 noiembrie 2026. Text scris de Cutremurul.ro. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la marketing@cutremurul.ro.