Sari la conținut
Cutremurulmonitor seismic
Fișe publicate
Ultimul cutremur 2,2 ML Ibănești, Botoșani Lista
Recomandări

Seismograful: ce este, cum funcționează și ce arată o seismogramă

Seismograful este instrumentul care înregistrează mișcarea solului în timpul unui cutremur, iar înregistrarea lui se numește seismogramă. Baza lui e prinsă de sol și se mișcă odată cu el, în timp ce o masă suspendată rămâne pe loc, iar diferența dintre ele este ce se înregistrează. În România, prima stație seismică a fost înființată în 1895, la București, după INFP.

De · · 3 minute de citit

Cuprins
  1. Ce este un seismograf?
  2. Cum funcționează?
  3. De ce o stație are trei instrumente?
  4. Ce arată o seismogramă?
  5. Ce afli dintr-o seismogramă?
  6. De când există seismografe?
  7. Cine are seismografe în România?
  8. Cutremurul.ro are seismograf?
  9. Ce să nu faci
  10. Surse
  11. Citește și
Imagine ilustrativă.
Imagine ilustrativă.

Ce este un seismograf?

USGS definește seismograful ca instrumentul care înregistrează mișcarea solului în timpul unui cutremur. Seismometrul este partea lui internă, un pendul sau o masă prinsă de un arc, dar cuvântul e folosit adesea ca sinonim pentru seismograf. Seismografele sunt instalate în sol în toată lumea și funcționează în rețele.

Cum funcționează?

  1. Baza seismografului e fixată în sol. În exemplul dat de USGS, suportul e prins într-un stâlp de beton.
  2. Când pământul se mișcă, baza se mișcă odată cu el.
  3. Masa suspendată tinde să rămână pe loc, din cauza inerției, iar arcul sau firul de care atârnă preia mișcarea.
  4. Instrumentul înregistrează diferența de poziție dintre partea care se mișcă și cea care stă pe loc. Aceasta este mișcarea solului.

USGS precizează că mecanismele nu mai sunt manuale: azi instrumentele măsoară schimbările electronice produse de mișcarea solului față de masă, iar seismogramele sunt digitale, nu mai sunt pe hârtie.

De ce o stație are trei instrumente?

Un singur pendul înregistrează mișcarea doar pe o direcție. De aceea, după USGS, stațiile moderne au trei instrumente: unul pentru mișcarea pe direcția nord–sud, unul pentru direcția est–vest și unul pentru mișcarea pe verticală. Împreună, ele arată direcția generală din care vin undele, magnitudinea și felul mișcării. Pentru poziția exactă a epicentrului e nevoie și de înregistrările altor stații.

Ce arată o seismogramă?

După USGS, pe o seismogramă axa orizontală arată timpul, în secunde, iar axa verticală arată deplasarea solului, de obicei în milimetri. Când nu e niciun cutremur, linia e dreaptă, cu mici oscilații produse de perturbări locale, „zgomotul”, și cu marcajele de timp.

La un cutremur, pe seismogramă apar mai întâi undele P, apoi undele S și apoi undele de suprafață. USGS mai explică: o linie scurtă, care oscilează puțin, înseamnă un cutremur mic, iar una lungă, care oscilează mult, înseamnă un cutremur mare. Lungimea oscilației depinde de mărimea faliei, iar amplitudinea ei de cât de mult a alunecat falia. Undele sunt explicate în ghidul despre undele seismice P și S.

Ce afli dintr-o seismogramă?

USGS arată că din seismograme seismologii determină ora cutremurului, epicentrul, adâncimea focarului și tipul de faliere și estimează câtă energie s-a eliberat. Cum se citesc aceste valori pe fișa unui cutremur explicăm în ghidul despre fișa unui cutremur.

De când există seismografe?

  • Anul 132: filosoful chinez Chang Heng a construit primul seismoscop, un vas mare cu opt capete de dragon. La un cutremur, un dragon lăsa să cadă o bilă în gura unei broaște de dedesubt, iar dragonul arăta direcția mișcării. Instrumentul arăta că are loc un cutremur, dar nu îl înregistra.
  • 1890: a fost construit primul seismograf, după USGS.
  • 1895: la București, în cadrul Institutului Meteorologic, a fost înființată prima stație seismică din România, după INFP.

Cine are seismografe în România?

INFP operează Rețeaua seismică națională. Pe pagina rețelei, INFP arată că ea are șase subrețele:

  • stații seismice analogice, cu senzori de perioadă scurtă;
  • stații digitale, cu senzori de bandă largă și de perioadă scurtă;
  • stații digitale cu senzori de accelerație, instalate în câmp liber;
  • stații digitale cu senzori de accelerație, instalate în câmp liber în București;
  • observatoare seismice pentru monitorizări complexe;
  • rețele de stații instalate pe arie restrânsă, de tip „array”.

Printre sarcinile rețelei, INFP enumeră actualizarea catalogului de cutremure din România și din vecinătatea granițelor și informarea, în cel mai scurt timp, a factorilor de decizie și a presei despre cutremurele cu magnitudinea mai mare de 3,5.

Cutremurul.ro are seismograf?

Nu. Fișele noastre preiau datele publice ale EMSC și USGS, care la rândul lor folosesc înregistrările rețelelor seismice, inclusiv ale INFP. Nu suntem un serviciu de avertizare. Cum funcționează avertizările oficiale explicăm în ghidul despre alertele de cutremur.

Ce să nu faci

  • Nu confunda o seismogramă cu o prognoză. Seismograful înregistrează un cutremur care a avut deja loc. USGS arată că cutremurele nu pot fi prezise.
  • Nu lua oscilațiile mici drept cutremur. USGS arată că pe seismogramă apar și oscilații produse de perturbări locale.

Surse

Verificat la 20 noiembrie 2026. Text scris de Cutremurul.ro. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la marketing@cutremurul.ro.

Citește și

Continuă

Din aceeași rubrică

Toate din Recomandări →
↑