Cuprins

De ce se produc cutremure în vestul țării?
INFP arată că contactul dintre Depresiunea Panonică și Carpați se întinde de-a lungul întregii granițe de vest a României. Distribuția cutremurelor arată două zone active distincte: Banatul, la sud, și Crișana – Maramureș, la nord, deși între ele nu s-au găsit diferențe tectonice.
În Banat predomină falierea inversă și alunecarea laterală, iar mecanismele indică o compresie orizontală pe direcția est–vest. Sunt cutremure crustale, sub 60 km adâncime, spre deosebire de cele din Vrancea.
Ce magnitudini au cutremurele din Banat?
După INFP, zona Banat are relativ multe cutremure cu Mw peste 5, dar fără să depășească Mw 5,6. Cutremurele mai puternice sunt de obicei urmate de secvențe de replici și apar grupate în timp, în intervale de câteva luni.
Pagina veche a INFP, păstrată în Internet Archive, dă câteva exemple:
- cutremurele dintre octombrie 1879 și aprilie 1880, în zona Moldova Nouă;
- 27 mai 1959, zona Timișoara: Mw 5, 5 km adâncime, urmat de două cutremure în 1960. Fișa noastră, cu datele USGS, dă 5,3 Mw și 15 km;
- 12 iulie 1991, Banloc, județul Timiș: Mw 5,6, 11 km adâncime, intensitate VIII. Fișa noastră, cu datele USGS: 5,6 Mw, 10,7 km;
- 18 iulie 1991, zona Herculane – Ofsenița: M 5,6, 12 km, intensitate VIII. Fișa noastră: 5,6 Mw, 11,6 km;
- 2 decembrie 1991, Voiteg, județul Timiș: Mw 5,5 într-un loc al paginii și 5,6 în altul, 9 km adâncime. Fișa noastră: 5,5 Mw, 9 km.
Cutremurele de la Banloc și Voiteg au fost urmate, după INFP, de numeroase replici.
Ce cutremure se produc în Crișana și Maramureș?
INFP arată că cataloagele de cutremure istorice raportează în Crișana – Maramureș cutremure cu magnitudinea peste 6, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, și mai multe cutremure distrugătoare, de peste 5. În perioada instrumentală, din secolul XX, a fost localizat aici un singur cutremur cu magnitudinea apropiată de 5. Pagina veche a INFP dă mai multe detalii:
- zona Oradea – Carei a fost cea mai activă, după literatura de specialitate, între 1829 și 1834;
- în Maramureș sunt cunoscute cutremurele din 1876–1926, de intensitate maximă V, uneori cu multe replici;
- în zona Baia Mare s-au simțit cutremure de intensitate V–VI: unul pe 30 iunie 1978, de Mw 4, și trei în martie 1979.
Ce s-a întâmplat la Arad în 2023?
În lista rapoartelor speciale INFP pentru anul 2023 apar patru cutremure din județul Arad: M4,7 și M4,4 pe 22 mai, M4,3 pe 23 mai și M5,2 pe 6 iunie. Fișele noastre, cu datele EMSC, dau alte valori:
- 22 mai 2023, ora 20:46: 4,5 ML, 3 km;
- 22 mai 2023, ora 22:55: 4,2 ML, 12 km;
- 23 mai 2023, ora 19:15: 4,1 mb, 2 km;
- 6 iunie 2023, ora 20:26: 4,7 Mw, 15 km.
Epicentrele fișelor sunt în zona localității Frumușeni, la sud-est de Arad.
Ce zone mai sunt în sud-vest?
INFP descrie și zona Danubiană, la extremitatea vestică a Carpaților Meridionali, lângă Dunăre. Acolo activitatea seismică e relativ ridicată, mai ales la granița cu Serbia și dincolo de ea, iar magnitudinea nu a depășit 5,6. Mai la est, în Gorj, s-a produs în 2023 cea mai intensă secvență din zona Târgu Jiu de când există monitorizare, explicată în ghidul despre cutremurele din Gorj.
Ce faci la un cutremur?
Pașii DSU sunt aceiași în orice zonă: în ghidul Ce faci în caz de cutremur și în ghidul Ce faci după un cutremur.
Ce să nu faci
- Nu deduce din magnitudine cât de tare s-a simțit. Cutremurul de la Banloc, de Mw 5,6, a avut intensitatea VIII, după INFP.
- Nu compara magnitudini de tipuri diferite. ML, mb și Mw sunt scări diferite.
Numere și surse utile
- 112 – numărul unic de urgență. După un cutremur, DSU cere să suni doar în cazurile grave, pentru că liniile vor fi suprasolicitate.
- Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și inspectoratul județean (ISU) – comunicatele oficiale după un cutremur.
- FiiPregatit.ro – platforma DSU de pregătire pentru situații de urgență.
- Aplicația DSU, pentru Android și iPhone – alerte, știri și ghiduri de comportare de la Departamentul pentru Situații de Urgență.
- Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) – datele oficiale despre cutremurele din România.
Surse
- INFP, Despre cutremure
- INFP, Seismicitatea României, pagina veche a institutului, în copia Internet Archive din 24 septembrie 2014
- INFP, Rapoarte speciale, anul 2023
Verificat la 20 noiembrie 2026. Text scris de Cutremurul.ro. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la marketing@cutremurul.ro.