Cutremure în județul Brașov
Cutremurele din județul Brașov
Ultimul an, de la magnitudinea 2: 0 cutremureÎn ultimul an nu e niciun cutremur cu epicentrul în județul Brașov pentru filtrul ales.
Fișele din arhivă, pe ani: 2016 (1).
Harta județului Brașov
Cutremure din apropiere
Cele mai recente cutremure de cel puțin 4 cu epicentrul în alt județ sau peste graniță, la cel mult 250 km de Brașov. Distanța e în linie dreaptă, de la Brașov la epicentru.
Cele mai puternice cutremure din județ
Cutremurele în județul Brașov
Brașovul este între două surse seismice. La nord-vest, pe latura sudică a Munților Făgăraș, este zona Făgăraș – Câmpulung. INFP arată că aici se produc cele mai mari cutremure crustale din România, care pot ajunge la circa 6,5 Mw, de obicei la 5–30 km adâncime. La sud-est, de cealaltă parte a curburii Carpaților, este sursa Vrancea.
INFP descrie cutremurele făgărășene ca policinetice: au replici multe și durează mult, dar au energie moderată. Institutul mai arată că zona de curbură a Carpaților a funcționat ca un ecran pentru cutremurul din 1916, de 6,4 Mw.
Exemplul pentru Brașov este cutremurul din 18 aprilie 1919, de lângă Șinca Veche. Fișa noastră, cu datele USGS, îl are la ora 08:04 a României, cu 5,4 Mw și 35 km adâncime. Pagina veche a INFP îl trece în lista zonei Făgăraș – Câmpulung cu 4,1 Mw și 10 km. Diferența dintre surse este mare și le dăm pe amândouă.
Dintre fișele recente, cutremurul din 6 iunie 2016, ora 00:06, de lângă Vama Buzăului, a avut 3,9 ML la 49 km adâncime, după EMSC.
Strategia națională de reducere a riscului seismic trece Brașovul printre orașele cu o densitate mare de clădiri cu risc de prăbușire sau cu avarii structurale, într-o listă preluată din Strategia de Dezvoltare Teritorială a României.
Surse: INFP, pagina veche „Seismicitatea României”; fișele cutremurelor din 18 aprilie 1919 și 6 iunie 2016; Strategia națională (HG nr. 1442/2022).
Clasele de risc seismic ale clădirilor și unde găsești listele publice: ghidul despre riscul seismic.