Sari la conținut
Cutremurulmonitor seismic
Fișe publicate
Ultimul cutremur 2,2 ML Ibănești, Botoșani Lista
Recomandări

Ce înseamnă un cutremur de adâncime intermediară

Un cutremur de adâncime intermediară are focarul între 70 și 300 km, după clasificarea USGS. În România, astfel de cutremure se produc în zona Vrancea, unde INFP plasează focarele între circa 60 și 200 km. Ele se simt pe suprafețe mari, uneori la sute de kilometri de epicentru.

De · · 2 minute de citit

Cuprins
  1. Cum se clasifică cutremurele după adâncime?
  2. Unde se produc în România?
  3. De ce se simt pe suprafețe mari?
  4. Ce adâncimi au avut cutremurele mari din arhivă?
  5. Contează adâncimea pentru cât de tare se simte?
  6. Ce să nu faci
  7. Surse
  8. Citește și
Imagine ilustrativă.
Imagine ilustrativă.

Cum se clasifică cutremurele după adâncime?

USGS împarte adâncimile la care se produc cutremurele, de la 0 la circa 700 km, în trei zone:

  • de suprafață: între 0 și 70 km;
  • de adâncime intermediară: între 70 și 300 km;
  • de mare adâncime: între 300 și 700 km.

INFP folosește pentru România pragul de circa 60 km: cutremurele crustale au sub 60 km, iar cele intermediare circa 60–200 km. Fișele Cutremurul.ro folosesc pragurile USGS.

Unde se produc în România?

Materialul RoEduSeis al INFP arată că activitatea seismică cea mai puternică din România se concentrează în zona Vrancea, la adâncimi între 60 și 200 km, și precizează că cele mai frecvente focare sunt la 130–150 km. În 2020, de exemplu, INFP a înregistrat în Vrancea 111 cutremure cu Mw de cel puțin 3,0, la adâncimi între 63,7 și 196 km.

De ce se simt pe suprafețe mari?

După RoEduSeis (INFP), cutremurele vrâncene au întotdeauna o arie mare în care se simt și pot avea efecte, de formă eliptică, alungită pe direcția nord-est – sud-vest. Tot acolo se arată că ele se simt mai slab în interiorul arcului carpatic, în Transilvania.

Cutremurul din 4 martie 1977, la 94 km adâncime, a fost resimțit mai violent în Oltenia și Muntenia, dar și în sudul Moldovei și în țări vecine, după platforma MOBEE a INFP.

Ce adâncimi au avut cutremurele mari din arhivă?

Valorile de mai jos sunt cele din fișele noastre, preluate de la USGS. INFP dă pentru aceleași cutremure magnitudini ușor diferite, trecute în paranteză.

Contează adâncimea pentru cât de tare se simte?

Da, alături de magnitudine, distanță și teren. USGS dă exemplul a două cutremure cu magnitudini apropiate: cel de suprafață (Northridge, 1994, M6,7) a produs o mișcare mai puternică, pe o suprafață mai mare, decât cel mai adânc (Nisqually, 2001, M6,8).

Ce să nu faci

  • Nu considera că un cutremur adânc e inofensiv. Cele mai mari cutremure din România, cele din 1940 și 1977, au fost de adâncime intermediară.
  • Nu compara adâncimile din surse diferite fără să vezi sursa. Valorile pot diferi de la o instituție la alta.

Surse

Verificat la 20 noiembrie 2026. Text scris de Cutremurul.ro. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la marketing@cutremurul.ro.

Citește și

Continuă

Din aceeași rubrică

Toate din Recomandări →
↑