Sari la conținut
Cutremurulmonitor seismic
Fișe publicate
Ultimul cutremur 2,2 ML Ibănești, Botoșani Lista
Recomandări

Zona seismică Vrancea: de ce de acolo vin cutremurele mari

Vrancea are cea mai puternică activitate seismică din România: acolo sunt în contact trei plăci tectonice, iar cutremurele se produc într-un fragment de placă aproape vertical, la 60–200 km adâncime. INFP arată că aici se produc între 1 și 6 cutremure cu Mw peste 7 pe secol. Cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990 au venit de aici.

De · · actualizat · 2 minute de citit

Cuprins
  1. De ce este Vrancea atât de activă?
  2. La ce adâncimi se produc cutremurele?
  3. Ce cutremure mari au venit din Vrancea?
  4. Se pot prezice cutremurele din Vrancea?
  5. Mai sunt și alte zone seismice în România?
  6. Ce poți face?
  7. Surse
  8. Citește și
Imagine ilustrativă.
Imagine ilustrativă.

De ce este Vrancea atât de activă?

Materialul RoEduSeis al INFP descrie Vrancea ca o regiune seismică deosebit de complexă, în care sunt în contact trei plăci tectonice: Est-Europeană, Intra-Alpină și Moesică. Activitatea seismică cea mai puternică din România se concentrează aici la adâncimi intermediare, între 60 și 200 km, într-un fragment de placă continentală desprins parțial, aflat aproape vertical.

INFP arată că aici se produc între 1 și 6 cutremure cu Mw peste 7 pe secol. Materialul RoEduSeis al INFP vorbește de 2–3 cutremure puternice pe secol în medie, care pot produce distrugeri importante. Cele două cifre vin din surse INFP diferite și le dăm pe amândouă.

La ce adâncimi se produc cutremurele?

INFP arată că zona Vrancea este cea mai activă la 80–100 km și la 120–160 km. RoEduSeis dă cele mai frecvente valori ale focarelor la 130–150 km. După retrospectiva INFP pentru anul 2020, cutremurele de adâncime intermediară se produc aici regulat, la intervale de cel mult câteva zile. Ce înseamnă adâncimea pentru felul în care se simte un cutremur explicăm în ghidul despre cutremurele de adâncime intermediară.

Ce cutremure mari au venit din Vrancea?

INFP grupează cutremurele mari pe două segmente ale plăcii: pe cel superior, cutremurele din 1977 și 1990, pe cel inferior, cele din 1940 și 1986. Arhiva noastră folosește datele USGS, cu valori puțin diferite față de INFP:

Fișele din arhivă poartă numele județului în care cade epicentrul, de aceea unele cutremure vrâncene apar ca „Cutremur Buzău”.

Se pot prezice cutremurele din Vrancea?

Nu. INFP arată, în retrospectiva pentru anul 2020, că este greu de spus cât de mult indică sau nu cutremurele mici apropierea unui următor cutremur major. Nu publicăm previziuni și nu avem de unde.

Mai sunt și alte zone seismice în România?

Da. INFP descrie și cutremure crustale, sub 60 km adâncime, de exemplu în Banat și în zona Făgăraș. În Banat, magnitudinile au depășit 5, dar nu au trecut de 5,6. Cutremurul de la Făgăraș din 1916 a avut 6,4 Mw.

Ce poți face?

Pregătirea pentru un cutremur nu depinde de momentul în care se va produce. Pașii DSU sunt în ghidul Ce faci în caz de cutremur.

Surse

Verificat la 20 noiembrie 2026. Text scris de Cutremurul.ro. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la marketing@cutremurul.ro.

Citește și

Continuă

Din aceeași rubrică

Toate din Recomandări →
↑