Sari la conținut
Cutremurulmonitor seismic
Fișe publicate
Ultimul cutremur 2,2 ML Ibănești, Botoșani Lista
Recomandări

Se poate prezice un cutremur? Ce spun INFP, USGS și ETH Zürich

Nu. Directorul INFP a declarat în martie 2026 că, în prezent, cutremurele nu pot fi prezise. USGS spune că nici el, nici alți oameni de știință n-au prezis vreodată un cutremur major. Se pot calcula doar probabilități, iar sistemele de avertizare dau câteva secunde de avans după ce cutremurul a început.

De · · 6 minute de citit

Cuprins
  1. Ce ar trebui să spună o prezicere?
  2. Ce spun institutele?
  3. De ce nu funcționează „semnele” dinaintea cutremurului?
  4. Pot animalele să simtă cutremurul înainte?
  5. Un cutremur mic anunță unul mare?
  6. Dar inteligența artificială?
  7. Ce se poate totuși calcula sau anunța?
  8. Când va fi următorul cutremur mare în Vrancea?
  9. Ce să nu faci
  10. Ce poți face, dacă nu se poate prezice?
  11. Numere și surse utile
  12. Surse
  13. Citește și
Imagine ilustrativă.
Imagine ilustrativă.

Ce ar trebui să spună o prezicere?

După USGS, o prezicere trebuie să dea trei lucruri deodată:

  1. data și ora;
  2. locul;
  3. magnitudinea.

USGS arată că „prezicerile” care circulă nu respectă aceste condiții: nu au o bază științifică, nu dau toate cele trei elemente sau sunt atât de generale încât se va găsi mereu un cutremur care să se potrivească. De exemplu, „un cutremur de 4 undeva în SUA în următoarele 30 de zile”.

Ce spun institutele?

  • INFP. Directorul general Constantin Ionescu a declarat pe 4 martie 2026, potrivit Agerpres, că toată lumea se uită spre institut ca să prezică cutremurele sau să spună când va veni următorul, „lucru care nu se poate realiza în acest moment”. Cercetarea urmărește reducerea efectelor cutremurelor.
  • USGS. Nici USGS, nici alți oameni de știință n-au prezis vreodată un cutremur major. USGS spune că nu știe cum s-ar putea face asta și nu se așteaptă să afle în viitorul apropiat. Poate calcula doar probabilitatea unui cutremur important într-o zonă, într-un anumit număr de ani.
  • Serviciul Seismologic Elvețian (SED), de la ETH Zürich. În prezent, cutremurele nu pot fi prezise sistematic. Până acum nu s-a observat niciun tipar care să permită o prezicere de încredere.

De ce nu funcționează „semnele” dinaintea cutremurului?

SED urmărește fenomenele despre care se spune că ar anunța un cutremur: lumini și nori „de cutremur”, concentrații mai mari de radon, perioade de liniște seismică, semnale electromagnetice, comportamentul animalelor și cutremurele premergătoare. Până acum, niciunul nu a dat un tipar de încredere.

USGS explică de ce: cele mai multe dintre aceste „semne” apar des fără să le urmeze vreun cutremur, iar multe cutremure nu au niciun semn înainte. USGS dă exemplul Chinei: acum câteva decenii, o prognoză făcută după cutremure mici și comportamentul neobișnuit al animalelor i-a făcut pe mulți să doarmă afară și au scăpat. Următorul cutremur mare din China nu a avut niciun semn înainte și au murit mii de oameni.

Pot animalele să simtă cutremurul înainte?

USGS arată că cea mai veche relatare e din Grecia, din anul 373 î.Hr., și că există multe povești despre animale care se poartă ciudat cu săptămâni sau secunde înainte de un cutremur. Nu s-a găsit însă un comportament constant și de încredere înaintea cutremurelor și nici un mecanism care să-l explice.

Un cutremur mic anunță unul mare?

Nu se poate ști pe moment. USGS arată că un cutremur poate fi numit „premergător” abia după ce s-a produs unul mai mare. SED dă câteva cifre din modelele statistice:

  • cutremurele mici cresc mult probabilitatea unui cutremur puternic, dar în cifre absolute aceasta rămâne foarte mică;
  • după un cutremur de magnitudine 5,0, probabilitatea ca în următoarele 7 zile să urmeze unul la fel de mare sau mai mare este de circa 10%, adică în 9 cazuri din 10 nu urmează;
  • replicile sunt regula: în prima zi după un cutremur de 5,0, o mișcare foarte puternică a solului dată de o replică este de circa 1.000 de ori mai probabilă decât în medie.

Pentru Vrancea, INFP arată că acolo se produc regulat cutremure de adâncime intermediară, la intervale de cel mult câteva zile. E un fenomen normal pentru zonă, „deși este greu de spus cât de mult indică sau nu apropierea de un următor cutremur major”. Tot INFP scrie că statistica cutremurelor dintr-un an are o relevanță „foarte limitată” pentru ipoteze despre un cutremur major într-un anumit interval.

Dar inteligența artificială?

ETH Zürich arată, într-un articol din septembrie 2024, că cercetătorii încearcă să îmbunătățească prognozele și cu învățare automată, seturi noi de date de mare rezoluție, semnale premergătoare și experimente de laborator. Modelele folosite azi au aceeași limită: nu reușesc să prognozeze cutremurele mari cu probabilitate mare. ETH scrie că nu se știe dacă prezicerea exactă a cutremurelor va fi vreodată posibilă.

Ce se poate totuși calcula sau anunța?

  1. Hazardul seismic: unde și cât de des sunt de așteptat anumite mișcări ale solului într-o perioadă dată. USGS publică astfel de hărți pentru SUA.
  2. Prognozele de probabilitate: ETH arată că Italia, Noua Zeelandă și SUA calculează oficial probabilitatea unor cutremure într-o zonă și într-un interval, pe baza activității din acel moment. Italia publică săptămânal, Noua Zeelandă și SUA pentru anumite serii de cutremure. O prognoză nu e o prezicere: nu dă data, locul și magnitudinea.
  3. Prognozele de replici: USGS calculează câte replici sunt probabile după un cutremur. Detaliile sunt în ghidul despre replici.
  4. Avertizarea rapidă: după ce cutremurul a început, stațiile din apropiere îl detectează și trimit un semnal mai repede decât merg undele seismice. Pentru un cutremur puternic din Vrancea, sistemul INFP poate da în jur de 25 de secunde până ajung undele la București. Cum funcționează explicăm în ghidul despre alertele de cutremur.

Când va fi următorul cutremur mare în Vrancea?

Nu știe nimeni. Există doar medii calculate din cutremurele trecute, iar sursele INFP dau cifre diferite: pagina INFP despre cutremure vorbește de 1–6 cutremure cu Mw peste 7 pe secol, iar materialul RoEduSeis al INFP de 2–3 cutremure puternice pe secol, în medie. O medie pe un secol nu spune în ce an vine următorul. Mai multe despre zonă sunt în ghidul despre Vrancea.

Ce să nu faci

  • Nu lua de bune „prezicerile” cu dată și oră. USGS arată că sunt false, că circulă mai ales pe rețelele sociale, după un roi de cutremure mici sau un cutremur moderat, și nu au bază științifică.
  • Nu te baza pe rețelele sociale după un cutremur. Ghidul DSU avertizează că informațiile de acolo pot fi false și trimite la radio și la canalele oficiale DSU și IGSU.
  • Nu aștepta un semn ca să te pregătești. RO-ALERT nu trimite mesaje înainte de un cutremur și recomandă să ai un plan de urgență înainte de orice avertizare.

Ce poți face, dacă nu se poate prezice?

USGS își pune efortul în reducerea pe termen lung a efectelor cutremurelor și în creșterea siguranței clădirilor, nu în preziceri pe termen scurt. Pentru o familie, ghidul DSU cere pregătire din timp:

  1. un plan de urgență al familiei, cu loc de întâlnire și contacte;
  2. un rucsac de urgență pentru fiecare persoană;
  3. mobilierul și obiectele grele fixate;
  4. pașii „Așază-te, acoperă-te, ține-te”, exersați de cel puțin două ori pe an.

Ce faci pas cu pas e în ghidul Ce faci în caz de cutremur. Dacă vrei să afli situația clădirii în care stai, vezi cum afli dacă blocul tău are risc seismic.

Numere și surse utile

Surse

Verificat la 20 noiembrie 2026. Text scris de Cutremurul.ro. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la marketing@cutremurul.ro.

Citește și

Continuă

Din aceeași rubrică

Toate din Recomandări →
↑