Cutremure în județul Brăila
Cutremurele din județul Brăila
Ultimul an, de la magnitudinea 4: 0 cutremureÎn ultimul an nu e niciun cutremur cu epicentrul în județul Brăila pentru filtrul ales.
Harta județului Brăila
Cutremure din apropiere
Cele mai recente cutremure de cel puțin 4 cu epicentrul în alt județ sau peste graniță, la cel mult 250 km de Brăila. Distanța e în linie dreaptă, de la Brăila la epicentru.
Cele mai puternice cutremure din județ
Cutremurele în județul Brăila
Brăila este în câmpia din fața curburii Carpaților, la est de sursa Vrancea, și simte cutremurele ei de adâncime. INFP arată că regiunile de platformă sunt în general stabile, cu excepția unei benzi care traversează forlandul carpatic pe direcția nord-est – sud-vest, în fața Vrancei. Acolo sunt câteva falii active, iar seismicitatea crește la contactul dintre unitățile tectonice.
Brăila este și la marginea Depresiunii Predobrogene, pe care INFP o descrie cu activitate seismică moderată, de sub 5,3 Mw, și cu falieri de tip extensional. În lista INFP pentru această zonă apare cutremurul din 11 septembrie 1980, de 4,2 Mw, la 20 km adâncime și cu intensitatea V, în zona Galați – Brăila.
Dintre fișele noastre etichetate cu Brăila, cea mai mare magnitudine o are cutremurul din 27 ianuarie 2011, ora 01:57: 4,1 Md, la 25,1 km adâncime, lângă Bordei Verde, cu datele EMSC. Md și Mw sunt tipuri diferite de magnitudine.
Strategia națională de reducere a riscului seismic trece Brăila printre orașele cu o densitate mare de clădiri cu risc de prăbușire sau cu avarii structurale, într-o listă preluată din Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Ce înseamnă clasele de risc explicăm în ghidul Clasele de risc seismic RsI–RsIV.
Surse: INFP, pagina veche „Seismicitatea României”; fișa cutremurului din 27 ianuarie 2011; Strategia națională (HG nr. 1442/2022).
Clasele de risc seismic ale clădirilor și unde găsești listele publice: ghidul despre riscul seismic.